Cancerul laringian
Despre
DEFINITIE
Cancerul laringian este determinat de apariția mutațiilor la nivelul ADN-ului celulelor. Această mutație determină proliferarea rapidă, dezordonată și necontrolată a celulelor, ducând la apariția tumorigenezei cu proliferare și potențial invaziv ridicat. Celulele maligne invadează de obicei țesutul normal din jur, dar se pot răspândi și pe distanțe lungi prin sistemele limfatice și sanguine. Aproximativ 90% dintre tumorile maligne care apar la nivelul laringelui sunt carcinoame cu celule scuamoase. Aceasta înseamnă că apare la nivelul epiteliului (țesutul format din celule plate) care căptușește laringele.
Laringele este organul vocal care leagă gâtul și traheea. Lungimea corpului este de aproximativ 7 cm pentru masculi și 5 cm pentru femele. Laringele are un aspect tubular și conține corzile vocale, care sunt importante pentru producerea vocii, dar este și un reper anatomic care separă trei compartimente:
- compartimentul superior sau laringele supraglotic, care contine epiglota
- compartimentul glotic propriu-zis reprezentat de corzile vocale
- laringele subglotic aflat la aproximativ 1 cm sub corzile vocale si care se intinde pana la nivelul primului cartilaj al traheei.
Din punct de vedere funcțional, laringele este implicat atât în procesele vocale, cât și în cele respiratorii.
Compartimentul supraglotic este foarte bogat în vase limfatice, care drenează limfa către ganglionii cervicali submaxilari și posteriori. Această densitate a vaselor limfatice crește probabilitatea de metastazare a ganglionilor limfatici la pacienții cu cancer laringian supraglotic.
Deoarece corzile vocale au puține vase limfatice, tumorile maligne care se dezvoltă la acest nivel se răspândesc rar la ganglionii limfatici adiacenți. Cancerul subglotic este rar (1% din cancerele laringiene), iar răspândirea limfatică are loc mai rapid către ganglionii limfatici laterali infracervicali sau către ganglionii din mediastin (spațiul central dintre cei doi plămâni).
Originea tumorilor maligne laringiene este cel mai adesea la nivelul glotei și epiglotei, precum și la nivelul epiteliului care căptușește organul. Simptomele asociate cu modificările vocii apar devreme în cancerul corzilor vocale, în timp ce tumorile supraglotice (deasupra corzilor vocale) și tumorile subglotice (sub corzile vocale) apar adesea doar în stadii avansate, ceea ce face ca acestea să fie diagnosticate cel mai devreme. Acestea rămân asimptomatice pentru perioade lungi de timp și sunt mai probabil să se răspândească. Bărbații și persoanele de peste 60 de ani, fumătorii, abuzează de alcool sau trăiesc în condiții socio-economice precare prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta cancer de gât.
SIMPTOME
Simptomele și semnele cancerului de gât variază în funcție de zona gâtului afectată. Cel mai precoce cancer care apare este cancerul corzilor vocale, care începe în stratul mijlociu al glotei.
Principalele simptome sunt:
- „Răgușeală” persistentă. Este un simptom precoce al afectarii precoce a corzilor vocale, dar apare mai tarziu cand cancerul incepe la nivel supraglotic sau subglotic. Dacă răgușeala persistă mai mult de câteva săptămâni, pacientul trebuie alertat și trebuie contactat un otolaringolog.
- Vocea „cartofi fierbinți” (pacientul vorbește ca și cum ar avea un obiect fierbinte în gură)
- tuse persistenta
- dificultate la inghitire
- respiratie dificila
- respirație urât mirositoare (respirație urât mirositoare)
- Dureri reflexe ale urechii (dureri ale urechii)
- Semne frecvente de astenie, pierdere în greutate și anorexie.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul tumorilor laringiene se face după colectarea istoricului medical al pacientului, examenul clinic, care include întotdeauna endoscopie și imagistică (CT și/sau RMN). Un diagnostic definitiv de cancer faringian poate fi pus doar prin biopsie tumorală.
Toți pacienții cu răgușeală care persistă mai mult de 2 până la 3 săptămâni trebuie să fie supuși unui examen ORL amănunțit pentru a examina laringele. Unii medici folosesc un speculum pentru a evalua laringele, dar cei mai mulți preferă examinări flexibile cu fibră optică. Pentru a diagnostica o tumoare laringiană, medicul dumneavoastră vă examinează mai întâi laringele folosind un tub de vizualizare subțire și flexibil (fibroscop laringian) folosit pentru a vizualiza direct laringele.
Confirmarea diagnosticului de tumori laringiene se realizează prin laringoscopia directă suspendată (sub control microscopic sau endoscopic), care se efectuează în sala de operație sub anestezie generală. Această procedură permite ca toate leziunile intra-laringiene suspectate să fie examinate cu atenție și cu atenție cu o lupă, iar fragmentele pot fi îndepărtate de la acel nivel pentru examinarea histopatologică.
Odată confirmat diagnosticul de cancer, următorul pas este evaluarea gradului de progresie a bolii prin efectuarea unor teste de stadializare, de obicei teste imagistice. Acestea sunt folosite pentru a determina dimensiunea, localizarea și chiar răspândirea locală și la distanță a tumorilor maligne.
- Radiografia toracica
- Tomografie computerizata (CT) cu substanta de contrast pentru scanarea gatului si a toracelui
- RMN
- Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
TIPURI
Din punct de vedere histopatologic, aproape toate cancerele laringiene sunt carcinoame cu celule scuamoase de tip epitelial. Tumorile neuroendocrine, adenocarcinoamele, limfoamele și sarcoamele apar mai puțin frecvent.
FACTORI DE RISC
- Fumatul: fumatul este un factor de risc major, iar peste 90% dintre persoanele cu cancer la gât sunt fumători. Substanțele chimice din fumul de țigară (cum ar fi benzenul, hidrocarburile aromatice policiclice și formaldehida) sunt cancerigene toxice și pot provoca mutații cauzatoare de cancer la nivel celular.
- alcoolul: consumul crescut de alcool creste riscul de cancer de esofag, direct proportional cu cantitatea de alcool consumata;
- consumatorii de alcool in cantitati mari, care asociaza si fumatul, au un risc combinat de a dezvolta un cancer laringian, de aproape 40 de ori mai mare, decat cei care nu fumeaza si nu consuma alcool;
- infectiile virale cu virusurile HPV, Herpex simplex si Epstein-Barr au fost asociate cu aparitia tumorilor laringiene; HPV - papilomavirusul uman este un virus implicat in aparitia cancerului de col uterin, dar si a cancerului faringian si laringian. Mecanismul carcinogenezei prin HPV presupune inhibitia unor gene supresoare tumorale - p53 si Rb, care, in mod normal, impiedica aparitia proceselor de malignizare. Inhibitia este posibila prin insertia unor secvente ale genomului viral in ADN-ul celulelor gazdei.
- anumite afectiuni si leziuni precanceroase pot evolua spre malignizare: papiloamele, leucoplazia, laringita TBC, sindromul Plummer-Vinson, refluxul gastro-esofagian;
- antecedentele personale de cancer de cap sau gat; unul din patru pacienti diagnosticati anterior cu cancer de cap sau de gat vor dezvolta cancer laringian ca o forma de neoplazie secundara;
- varsta: incidenta maxima a neoplasmului laringian se regaseste la peste 60 de ani;
- genul: incidenta este mai mare la barbati;
- rasa: persoanele de rasa neagra sunt mai afectate;
- factori profesionali (expunerea la gaze, vopsele, diluanti, azbest, praf de lemn, nichel, praf de carbune), dar si poluarea atmosferica cresc riscul de aparitie a bolii.
- Ereditatea: persoanele cu antecedente familiale de neoplasm laringian prezinta riscul de a dezvolta aceasta afectiune
- deficitul de vitamina A si E;